Lucrul metodic/Seminare

Seminar pentru profesori:

”Profilaxia stresului la elevi”

 

În data de 16.10.2018 a fost desfăşurat seminar pentru profesori cu genericul: ”Profilaxia stresului la elevi”.

Pe parcursul seminarului mi-am propus atingerea următoarelor obiective:
1. Identificarea prezenţei stresului la elevi şi formarea abilităţilor de control al acestuia.
2. Cunoaşterea unor modalităţi de intervenţie în vederea depăşirii stresului la elevi.

Ce este stresul?

  • stare intensă şi neplăcută care, pe termen lung are efecte negative asupra sănătăţii, performanţelor şi productivităţii;
  • stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave;
  • rezultatul interacţiunii dintre exigenţele mediului pe de o parte şi resursele, capacităţile şi posibilităţile individului pe de altă parte;

Tipuri de stres

Din punct de vedere al duratei: stres acut (evenimente din viaţă, stresori unici) şi stres cronic (stresori repetitivi);

Din punct de vedere al calităţii: eustres, stres pozitiv, care asigură adaptarea, stimularea organismului (nota 10, zi de naştere) şi distres, stres negativ, care duce la dezadaptare, tensionare (despărţire, boală, decesul unei rude);

După anticiparea evenimentelor: stres normativ (asumarea unor responsabilităţi) şi stres nonnormativ (evenimente ce nu pot fi anticipate, cum ar fi cutremurele, incendiile sau diverse acţiuni antisociale a căror victime putem fi).

Simptomele somatice ale stresului

-cefalee;

-hipertensiune;

-stare de oboseală, lipsa relaxării;

-indigestie;

-palpitaţii;

-dificultăţi respiratorii;

-stare de vomă;

-iritaţii ale pielii;

-stare de leşin;

-transpiraţie excesivă;

-susceptibilitate la alergii;

-constipaţie sau diaree;

-creştere sau scădere rapidă în greutate;

-frecvente răceli, gripe sau alte infecţii minore.

Simptomele pe plan intelectual

-dificultăţi în luarea deciziilor;

-tulburări de memorie;

-incapacitate de concentrare;

-tulburări ale somnului;

-stare de îngrijorare;

-incoerenţa gândirii;

-erori;

-intuiţie scăzută;

-persistenţa gândirii negative;

-gândire pe termen scurt mai mult decât pe termen lung;

-decizii pripite.

Simptomele pe plan emoțional

-nervozitate şi iritabilitate;

-anxietate, sentiment de insecuritate;

-proastă dispoziţie;

-sensibilitate mare la critici;

-mai multă suspiciune;

-deprimare;

-sentiment de încordare nervoasă;

-mai multă îngrijorare fără motiv;

-lipsa entuziasmului;

-lipsa simţului umorului;

-mai puţină satisfacţie în viaţă;

-lipsa motivaţiei;

-subestimare, pierderea încrederii în sine;

-diminuarea satisfacţiei.

Schimbări comportamentale

-nelinişte, agitaţie;

-sociabilitate redusă;

-pierderea apetitului sau supraalimentare;

-insomnie;

-consum mai mare de alcool;

-consum mai mare de nicotină;

-prea preocupat de problemele existente pentru a se relaxa şi a -se ocupa de propria persoană;

-tendinţa spre mitomanie;

-comportament necorespunzător (tendinţa de a se certa, abuzuri verbale etc.);

-productivitate redusă;

-dificultăţi în vorbire ( bâlbâială, tremur al vocii).

Modelul triardic al managementului stresului (Sutherland, Davidson, 1993)

Nivel primar: identificarea, eliminarea, minimalizarea stresorilor (consilierea elevilor, asistarea la ore, informarea periodică a pedagogilor)
Nivel secundar: educarea și formarea elevilor pentru a coopera cu stresorii (activități de grup, training de dezvoltare personală)
   –Nivel terțial: a ajuta elevii care au fost continuu expuși la stres, incluzând servicii de consiliere sau pauze.

Ce reduce stresul?

  1. Foamea ”informațională” de durată (fără TV, radio, calculator);
  2. Activități pentru emisfera dreaptă a creierului: desen, muzică, cântat, dans, sport, în special înotul și ciclismul, hobby-uri-orice activitate de la care copilul primește satisfacții;
    3. Apa potabilă, în special între orele 15.00-19.00 (saturează rinichii și vezica urinară, prin care trece toată informația emoțională);
  3. Produse terapeutice: ceapă, usturoi, afine, miere, fructe de mare (conțin iod);
  4. Exprimarea propriilor sentimente, discuții de suflet. Înțelegerea cauzelor și consecințelor acțiunilor persoanale;

6.Exerciţii de relaxare

  1. Exerciţii de respiraţie cu conotaţie relaxantă.
    8. Elemente de art-terapie cu utilizarea tablourilor ce generează stări de neliniște, urmate de stări de relaxare şi mobilizare ce necesită a fi ancorate.

Concluzie:

Petrecerea unei perioade de timp în liniște și singurătate, consacrarea a 20 minute zilnic pentru obținerea stării de calm, meditație, relaxare și dobândirea echilibrului interior, toate acestea  ajută real să ne menținem controlul asupra circumstanțelor, să ne sporim confortul psihic, și să găsim eficient modalități de diminuare a stresului.

Psiholog: Taran Inga